Tu ce vezi cand te uiti in oglinda?

[…]
M-am dezbracat in fata ei de minciuni, de clipe pierdute, de regretele de a fi facut sau nu ceva, de dorul zilelor de vara si al copilariei cu miros de vata de zahar. Mi-am dat masca si hainele jos (miroseau prea mult a vechea “eu”) si am ramas asa, dezgolita, in fata ei.
Asta a fost picatura ce-a umplut paharul . N-a mai suportat. S-a spart. Prietena mea cea mai buna, oglinda, s-a spart in mii de bucatele.

“Esti jalnica!” ;
“Te plangi prea mult!” . “Revino-ti!”
Asta imi strigau, cu ura, bucatile de oglinda inainte sa mi se infiga in carne si sa taie.
Doar una s-a oprit pe pamantul aproape topit de caldura torida de August.

“Tu esti singura persoana care nu s-a privit in oglinda, ci a privit prin ea. Tu n-ai vrut nici o clipa sa-ti vezi chipul… sau trupul . Ti le-as fi descris eu. Uite, ai cearcane adanci. De cat timp n-ai mai dormit linistita? Si uite, nu zambesti . De cand n-ai mai fost cu adevarat fericita? Si uite, ochii ti-s inlacrimati. De cand n-ai mai plans cu adevarat, sa te descarci? De cand tii totul in tine?


Dar tu, tu n-ai vrut sa stii toate astea. Tu ai vrut sa-ti vezi reflexia in oglinda. Ai vrut sa te vezi pe tine din perspectiva altora. Si, ai vazut? Ai privit dincolo de cearcane, sa vezi ce frumoasa ti-e stralucirea din ochi ? Ai un chip de copil inocent, sa ai grija de el! Si, ai privit ridurile din jurul gurii ? Astea iti arata ca, odata, ai zambit sincer. Mai stii vremea in care radeai din orice? In care erai fericita pentru ca te jucai in spatele blocului si-ti murdareai pantalonii la fotbal? In care fericirea era simpla? In care stiai sa apreciezi lucrurile simple? Si, te-ai vazut ? Ti-ai vazut imaginea, sau te-ai vazut pe tine?!


Am ajuns niste bucati, tocmai pentru a nu te mai vedea cu totul, ci a te vedea pe parti. Uita-te la tine, si vezi ce vrei sa schimbi. Priveste-ti fiecare particica. Apoi, vezi ce pui la loc, ca un puzzle. Arunca piesele nepotrivite. Lasa in urma ceea ce-ti face rau, ce te tine pe loc, ce-ti rapeste fericirea.
Noi …noi te-am ajutat cat am putut. Dar uneori trebuie sa te descurci singura. Atunci cand te pierzi, nu te poate ajuta nimeni sa te regasesti. Decat tu insuti”.

*Vorbele dor mai tare decat orice rana sangeranda.*

*Niciodata nu mi-a fost frica de sange, imi spala regretele atunci cand nu mai aveam lacrimi.*

Tu ce vezi cand te uiti in oglinda?

Leave a comment